Să pleci în decembrie cu autocarul din România până în Istanbul nu e o decizie ușoară, mai ales când afară e frig și drumurile sunt lungi. Dar uneori, tocmai lipsa confortului face ca aventura să fie memorabilă. Când am ajuns în Istanbul, după o noapte în care am dormit fragmentat și cu gâtul încleștat pe perna de autocar, orașul ne-a primit cu un aer blând și o lumină gri-aurie de iarnă. O  vreme incertă, cu soarele fugărit de nori și un vânt care nu părea să anunțe nimic bun pentru a doua zi. Din fericire, temperatura de 10 grade era perfectă pentru plimbare.

Am fost cazați într-un mic hotel de cartier, aproape de o moschee modestă, dar cu o frumusețe liniștită, la numai doi pași de o stație de tramvai. Poziția ideală: în câteva minute eram în inima orașului vechi. Se simțea începutul lunii decembrie – un aer umed, miros de castane coapte și un Istanbul care părea mai calm decât în alte sezoane…