Lefkada – Croaziera

O croazieră de o zi în jurul insulei Lefkada e ca o vizită într-o expoziţie: intri, priveşti, simţi, placi şi pleci. Rămâi cu o amintire plăcută şi cu dorinţa de-a te întoarce şi a revedea.

Un pic de Egremni, ceva Kefalonia, puţin din Ithaca şi mare, mare cât vezi cu ochii. Presărată cu insule şi insuliţe al căror nume îl ştii sau nu-l ştii sau crezi că-l ştii, dar n-ai cum să fii sigur. Intri, priveşti şi… vei reveni cu siguranţă pentru mai mult Fiskardo, pentru o săptămână de Ithaca ori pentru o vacanţă în Meganisi…

Deloc surprinzător, aşa cum ni s-a mai întâmplat şi altădată în Grecia, nu noi am ales croaziera ci… ea ne-a ales pe noi.

Chiar de pe plajă, în Nidri, între un cappuccino şi un fresh de portocale. Ditmir, puştiul albanez rătăcit cine ştie cum prin Lefkada, a izbutit să ne capteze atenţia, mai zâmbind, mai arătând un pliant, mai făcând o reducere…

Oferta era pentru a doua zi – 15 euro de persoană – şi urma să ne prezentăm în port dimineaţa, pe la opt şi jumătate,  pentru îmbarcarea pe Eptanisos.

Zis şi făcut… La ora stabilită eram acolo, maşina în parcarea  cu plată din apropiere, toate la timp şi la locul lor.

Întotdeauna, înainte de plecarea într-o croazieră,  mă entuziasmează gândul la ce va urma, la locurile noi pe care voi avea ocazia să le văd. Plăcerea e parcă şi mai mare atunci când motoarele vasului torc lent şi sunt cu ochii pe ceas, aşteptând ca excursia să înceapă, din clipă în clipă. Lumea zâmbeşte, se apleacă peste bord, copiii se foiesc neliniştiţi, iar tăticii fac, încă o dată, verificarea aparatelor de fotografiat. Fiecare şi-a găsit locul – unii pe puntea inferioară, mai aproape de apă, dornici nu doar să vadă marea, dar să îi şi simtă stropii, alţii, pe puntea de sus, pentru o vedere mai bună şi imagini de ansamblu.

Portul din Nidri - Plecarea in croaziera
Portul din Nidri – Plecarea în croazieră

Pornim în croazieră împreună cu Makedonia Palace şi Ionian Star.

Am găsit loc la babord, aproape de prova şi privim cum vasul îşi croieşte drum pe marea liniştită.

Printre insule, la inceput de croaziera
Printre insule

Trecem pe langă Skorpios fără să îi dăm prea mare atenţie, ştiind că vom avea mai mult timp pentru asta la întoarcere. Insula lui Onassis pare nelocuită şi ne mutăm privirile către Meganisi, mai impunătoare şi mai bine pusă în valoare de soarele dimineţii. Ambarcaţiuni de diverse mărimi îşi întretaie drumul cu al nostru.  Suntem primii în convoiul celor trei „cruise ships”, iar pe partea stangă zărim o insulă al cărei nume probabil nu-l voi afla niciodată – misterioasă, abia iţită din pâcla matinală care pluteşte în arhipelag, se lasă admirată discret, din fuga vasului.

CruisingAround
La drum, cu sirtaki şi vreme bună

Motoarele lui Eptanisos se mişcă în ritm de vacanţa, acompaniate de sirtaki şi de zgomotul valurilor. La câteva zeci de metri în faţă se zăresc spinările argintii ale delfinilor care s-au hotărât să ne însoţească, pentru o vreme, în croazieră.

Makedonia Palace şi Ionian Star ne depăşesc de parcă s-ar grăbi la o întâlnire pe care nu trebuie s-o rateze.  Din spate, nu foarte departe, se apropie Nidri Star 2.

JustCruising
Care ajunge primul la Egremni?

Navigăm către Cape Ducato, cel mai sudic punct al insulei. O limbă de pământ şi stâncă şerpuind adânc, în valuri, ca un crocodil uriaş. Legendele spun că Sappho, poeta născută în insula Lesvos, şi-ar fi pus aici capăt vieţii, aruncându-se în mare, din dragoste pentru Phaon, barcagiul.

CapeDucato1
Cape Ducato

Adunaţi la tribord, depăşim Cape Ducato, copleşiţi de înălţimea stâncii care se ridică din ape.

CapeDucato3

Marea salută ieşirea în larg cu valuri scunde şi dese. Spuma ne împroaşcă peste bord, în timp ce vasul se leagănă, înainte şi înapoi. Ne continuăm drumul paralel cu coasta, fotografiind de zor.

După câteva zeci de minute, ajungem la Egremni Beach şi acostăm pentru o oră. În mod normal, acum ar fi timpul pentru ceva plajă şi bălăceală. Doar că vremea şi norii sunt de altă parere. Ne mulţumim cu debarcarea şi cu o scurtă plimbare.

Egremni beach
Pe plaja Egremni, cu Eptanisos la ancoră

Toate vasele plecate de dimineaţă împreună sunt la ancoră şi pe plajă e mai aglomerat decât într-o zi cu soare.

Spre Porto Katsiki
Plecăm spre Porto Katsiki

Următoarea oprire e la Porto Katsiki, însă aici nu zăbovim prea mult. Facem câteva poze, aşa, doar pentru o nouă perspectivă asupra plajei, căci altfel, eu unul le prefer pe cele ”luate” de pe faleză. De acolo, de sus, mi se pare totul mult mai spectaculos.

PortoKatsiki3
Porto Katsiki, văzut de pe vas

Motoarele duduie din nou şi ne întoarcem spre Cape Ducato pe care îl lăsăm, de data asta, pe partea stângă. În faţă, de o parte şi de cealaltă, începem să zărim petece de pamânt răsărind răzleţ din mare. Norii s-au mai împraştiat puţin şi atmosfera începe să se încălzească.

Navigăm către Kefalonia, lăsând în urmă Lefkada; ne mai uneşte, o vreme, doar siajul lui Eptanisos. Căutăm insula din priviri, încercând să o aflăm înainte ca prezenţa ei să fie evidentă.

Toward Kefalonia
Spre Kefalonia

Am putea să întrebăm căpitanul, dar parcă s-ar risipi tot farmecul. Între timp, norii ne-au regăsit şi par să promită că ne vor întovărăşi până la final. Nu-i bai, mai avem de vizitat două insule şi asta bate starea vremii. Doar să nu plouă.

Kefalonia

Am ajuns. Nu ştiu cum a trecut timpul. Dupa câteva minute, se zăreşte şi Fiskardo, singura localitate din zonă rămasă în picioare după marele cutremur din 1953 şi considerată o perlă a Kefaloniei.

Fiskardo Port
Fiskardo, intrarea în port

Cu câteva manevre bine făcute, vasul acostează fără probleme şi coborâm. N-am nici cea mai vagă idee ce-am putea face, mai întâi şi mai interesant. Prin urmare, ne lăsam în voia grupului şi ajungem într-o piaţetă dominată de un măslin urias. În jurul venerabilului copac, un bazin imens de piatră adăposteşte o mulţime de caraşi aurii.

Fiskardo
Fiskardo

Ne rupem de mulţime şi apucăm pe o străduţă laterală. E o pantă uşoară, care ne încordează plăcut muşchii picioarelor. După timpul petrecut pe punte, dezmorţirea e bine venită. Căsuţele cochete, acoperite de flori multicolore, par crescute din pamânt. E linişte şi nu vezi decât, ici-colo, câte o bătrânică trebăluind meticulos prin curte. Colindăm preţ de câteva minute, după care ne întoarcem în port. N-avem ce face, colecţia de magneţi trebuie completată.

Faţadele magazinelor sunt zugrăvite în culori vesele şi înviorează atmosfera, în ciuda vremii de afară.

Fiskardo boutique
Prin magazine

O singură oră în cea mai mare insulă din grupul Ionicelor înseamnă extrem de puţin. E doar un demo, un preview care te îndeamnă să vrei mai mult…

Insula asta trebuie vizitată de la un cap la altul, trebuie cunoscută şi trebuie înţeleasă.

În timp ce ne întoarcem către vas, promitem să revenim curând, pentru o vacanţă întreagă.

Suntem din nou  pe punte, la locurile noastre, nerăbdători să ajungem în ţara lui Ulise.

Sau.. parcă de acolo venim? Informaţia în această chestiune e puţin confuză, căci unii istorici susţin cum că Lefkada ar fi, de fapt, patria eroului grec. Alţii afirmă că Ithaca e.. Ithaca şi că n-ar exista niciun dubiu în privinţa localizarii.

Fără niciun temei solid, eu înclin să cred în a doua variantă. Doar fiindcă aşa simt, iar pentru că nu sunt istoric îmi pot permite să nu am argumente 🙂 .

Ithaca

Între Kefalonia şi vecina ei mai mică nu e mare distanţă, însă ca să ajungi din Fiskardo la Kioni, trebuie ocolită partea de nord a insulei. Drumul e plăcut şi nu ştim când trece vremea.

Ei bine, acum chiar cred că aici şi-a aşteptat Penelopa soţul timp de douăzeci de ani. Dacă o să ajungi în Ithaca vreodată, îmi vei da cu siguranţă dreptate. N-ai cum să nu iubeşti locul ăsta, chiar de la prima vedere.

E ceva greu de descris în cuvinte, care te atrage şi te face să te simţi bine şi în siguranţă.

În port nu e mare aglomeraţie, iar ambarcaţiunile sunt aranjate ordonat, de-a lungul cheiului.

Ithaca - Intram in port
Ithaca – Intrăm în port

 

Ithaca, portul Kioni
Ithaca, portul Kioni

Kioni

Şi dacă Fiskardo mi s-a părut atrăgător şi incitant, Kioni îmi  pare familiar şi primitor. Te face, cumva, să te simţi acasă, chiar dacă e prima oară când pui piciorul în Ithaca. Grupul ni se risipeşte încă de la primii paşi pe ţărm – unii către mânăstirea din apropiere, alţii către terase ori magazine. Noi mergem de-a lungul falezei atât de mult cât ne permite. La un moment dat, asfaltul se termină şi continuăm plimbarea pe un drum pietruit. Trecem pe lângă lămâi, cu fructele atârnând îmbietor peste garduri. Sunt la concurenţă, zic eu, cu smochinii. Cred că vor câştiga lămâii de data asta, căci smochinele sunt încă verzi…

De aici, priveliştea este superbă: puţin mai departe de intrarea în golf se zăreşte o insuliţă. Nu ştim cum se cheamă, dar completează minunat tabloul.

Ithaca
Ithaca

IthacaBoat3

Revenim pe vas după vreo oră, pregătiţi pentru drumul către Lefkada.

Timpul trece uşor, căci am început să ne cunoaştem tovarăşii de drum şi mai schimbăm câte o vorbă.

Muzica, ceva mai liniştită acum decât la plecare, e numai potrivită pentru călătoria de întoarcere.

Următoarea vizită este tipică majorităţii croazierelor din jurul Lefkadei: intrarea, cu vaporaş cu tot, în peştera Papanikolis, în care se spune că, prin al doilea război mondial, căpitanul Latridis găsise refugiu pentru submarinul pe care îl conducea.

EnteringTheCave
Papanikolis Cave

Insula care adăposteşte celebra peşteră nu e alta decât Meganisi.

Şi este cea mai mare vecină a Lefkadei. Nu foarte populată, mai degrabă sălbatică şi în curs de domesticire, Meganisi a început de ceva vreme să se dezvolte şi încearcă să atragă turişti.

Ajungem şi la Skorpios, celebrul paradis al lui Onassis, trecut, de prin 2013, în proprietatea fiicei unui mare magnat rus. Timp de  vreo jumătate de oră, vasul opreşte pentru o pauză de înot.

Ne reluăm drumul către Lefkada, în timp ce soarele se apropie de crestele munţilor. Croaziera e pe sfârşite, iar  norii încep să se risipească.

Depăşim Skorpios admirând iahtul noului proprietar al insulei ancorat la ponton.

Yahtul lui Onassis

Am revenit în  Nidri pe aceleaşi ritmuri de sirtaki care ne însoţiseră la începutul zilei.

Intri, priveşti, simţi, placi şi pleci…

Kefalonia? Ithaca?

Greu de ales.

Ne vom întoarce pentru amândouă!

 

 

 

Please follow and like us:
6

5 thoughts on “Lefkada – Croaziera

  • Pingback: Lefkada - Plaja si relaxare - Vreme de Vacanta

  • 27/12/2016 at 09:29
    Permalink

    Ati facut o descriere f frumoasa a croazierei ! Imi permit sa va spun ca in aceasta croaziera vasul nu ancoreaza in portul Vathy , ci in Kioni! Iahtul pe care l-ati pozat pe insula Scorpio ,nu este iahtul lui Onassis ,ci al lui Dimitri Ribolovlev,noul proprietar al insulei !

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enjoy this blog? Please spread the word :)