Cipru, o altfel de Grecie – partea 1

Anul trecut, dupa o vacanta de vara mai putin reusita, aproape de casa, scurta si la vreme de canicula grea, m-am pomenit, pe la jumatate de septembrie, tanjind dupa Grecia. Am inceput sa caut oportunitati de plecare in graba catre Corfu ori Creta, caci prin Lefkada trecuseram cu un an inainte, iar in Thassos fusesem destul de des si vremea incepea de-acum sa se raceasca. Cu un ochi la prognoza meteo pentru sfarsit de septembrie, cu celalalt dupa posibilitati de cazare, am scapat din vedere esentialul: daca si calendarul celorlalti membri ai familiei e la fel de flexibil ca al meu… Si uite asa, de la sfarsitul de septembrie visat, ne-am mutat usor, usor, catre jumatatea lui octombrie. Zboruri catre Creta, mai greu de gasit, doar prin Atena si destul de piperate la pret,iar in Corfu vremea incepea sa devina capricioasa. Pe cand ma pregateam sa abandonez ideea plecarii, am realizat ca exista si o… altfel de Grecie, ma rog, nu Grecia, Grecia, dar, pana la urma si in Cipru tot greci sunt, nu 🙂 ? Acolo nu sunt probleme cu zborurile, cursele directe sunt la ordinea zilei fara sa fie scumpe, vremea e blanda si buna pentru plaja chiar si la jumatatea lui noiembrie, deci… Evrika! Zis si facut, am inceput sa caut oferte si, chiar  hotarasem la un moment dat sa optez pentru Larnaca, de, ca tot romanul care descinde in insula Afroditei pentru intaia data. Incercam sa ma familiarizez cu plajele, sa vad cam ce s-ar putea vizita, ce nu trebuie nicicum ratat… si tot asa. Am aflat de Limassol (de Nicosia stie toata lumea, asa ca nu o mai pomenesc), de Ayia Napa celebra plaja de langa Larnaca, de Protaras si, nu in ultimul rand, de Paphos. Cipru e plin de locuri interesante, prin urmare, nici decizia nu e usor de luat… Hmmm… Cam departisor de Larnaca, mult de mers cu autobuzul, mai intai pana in Limassol (ori, mai degraba, Lemesos, cum spun cipriotii) si destul de scump pentru trei persoane… Iar daca am fi repetat traseul macar o data la doua zile, era deja prea mult. Ca sa nu mai vorbim de timpul pierdut pe drum, caci, pe langa viteza redusa a mijloacelor de transport in comun, in Lemesos trebuia sa facem „escala” si sa ne imbarcam in alta cursa catre destinatie. Concluzia care se impunea era clara: trebuia sa inchiriem o masina. Si, daca tot inchiriem masina, de ce nu ne-am abate de la regula primei vizite si am merge direct in Paphos?. Peisajele mai frumoase, plajele mai interesante, apropierea de Lemesos si de muntii Troodos, toate acestea au fost argumente importante care m-au facut sa inclin balanta catre zona de vest a insulei. Ca sa nu lungesc vorba, am trecut si de Paphos si am ales cazare tocmai in  Pomos, adica aproape, foarte aproape de granita cu Republica Turca a Ciprului de Nord. La circa 50 de km mai sus de Paphos, cu muntele in spate si marea aproape sub balcon, inconjurat de palmieri inalti cat un bloc cu patru etaje,  Sun Camero Apartments era o oferta imbatabila. 

  Am aterizat cu Blue Air, intr-o dimineata calda de octombrie, pe Larnaca Airport. 27 de grade la ora 10 si briza placuta ne-au facut imediat sa intelegem cum sta treaba cu „climatul subtropical mediteraneean”.

Reprezentantul companiei de inchirieri auto ne astepta cu masina in parcarea de vis-a-vis de aeroport. Am incheiat rapid formalitatile si ne-am asternut la drum, incercand sa ne mentinem, pe cat posibil, „on the right side of the road”, adica pe stanga :-).

Dupa aproximativ doua ore si jumatate de condus si vreo trei popasuri, ajungeam in parcarea pensiunii careia urma sa ii spunem casa pentru o saptamana in Cipru.